1. Avizarea platformelor de înființări
La întâlnirea din 27 octombrie s-a propus un protocol comun între platforme și barouri. Propunem ca acest protocol să ia forma procedurii de aviz din Hotărârea UNBR nr. 241/2022, aplicată platformelor de înființări. Avizul s-ar da platformelor care respectă standardele agreate împreună, între care un cod de conduită comun, scris de platforme împreună cu UNBR. Un avocat ar ști astfel, înainte să lucreze cu o platformă, că aceasta respectă regulile profesiei.
Standardele pe care le propunem vin chiar din Hotărârea nr. 241/2022 și din Ghidul UNBR privind platformele online (anexa XXXIII la Statut):
- clientul își alege liber avocatul, după criterii publice;
- onorariul îl stabilește exclusiv avocatul;
- platforma nu primește niciun procent sau comision din onorariu;
- platforma nu are acces la conținutul dosarului și nu dă instrucțiuni avocatului;
- plângerile clienților despre un avocat merg la barou;
- contractul avocatului cu platforma se înregistrează la barou.
Sunteți de acord ca protocolul să ia forma avizului din Hotărârea nr. 241/2022, pentru platformele de înființări care respectă aceste standarde, și să lucrăm împreună la un cod de conduită comun?
2. Plata avocatului
Platformele lucrează în două feluri. Propunem câte o regulă clară pentru fiecare.
Platforma care oferă înființarea gratuit
- Contractul platformei cu avocatul. Platforma încheie, în nume propriu, un contract de asistență juridică cu o formă de exercitare a profesiei de avocat. Platforma e clientul avocatului, iar utilizatorii ei care aleg calea cu avocat sunt beneficiarii, cum permite Statutul profesiei, art. 121 alin. (1) și (6). Avocatul îi trece într-o anexă de beneficiari, pe care o ține el.
- Ce cumpără platforma: o capacitate de lucru. Adică avocații pe care forma de exercitare îi ține la dispoziția beneficiarilor platformei, dimensionați după numărul de dosare estimat.
- Cum plătește. Platforma plătește o sumă lunară fixă, stabilită dinainte, datorată indiferent de câte dosare vin în luna respectivă și de cât timp se lucrează. Suma se revizuiește periodic, pentru lunile următoare. Avocatul emite lunar o factură către platformă, fără sume pe client.
- Contractul clientului. Fiecare client semnează direct cu avocatul propriul contract de asistență juridică și nu datorează niciun onorariu. Platforma nu dă instrucțiuni avocatului și nu vede dosarul.
- Nimic nu se întoarce la platformă: niciun procent, niciun comision, niciun ban înapoi.
Platforma care vinde înființarea contra cost
- Două prețuri separate. Clientul plătește platformei prețul serviciului ei. Onorariul avocatului îl stabilește avocatul și îl scrie în contractul cu clientul. Clientul vede separat cât e onorariul avocatului și cât e prețul platformei.
- Încasarea onorariului. Platforma poate încasa onorariul doar în numele avocatului și la cererea lui, prin emiterea documentelor de plată, cum prevede Hotărârea UNBR nr. 241/2022, și îl transferă integral avocatului.
- Nimic nu se întoarce la platformă. Platforma nu oprește nimic din onorariu.
Pe ce se sprijină: Plata făcută de un client în folosul unui beneficiar e prevăzută de Statut (art. 121), iar avocatul încasează de la propriul client (art. 131). Hotărârea nr. 241/2022 prevede deja platforma care emite documentele de plată la cererea avocatului. Ghidurile UNBR și CCBE interzic banii care merg de la avocat la platformă, adică împărțirea onorariului și plata pentru clienții aduși; în ambele forme, banii merg doar de la platformă sau de la client la avocat.
1. O platformă încheie în nume propriu un contract de asistență juridică pentru o capacitate de lucru, plătită cu o sumă lunară fixă, stabilită dinainte și revizuită periodic, în folosul utilizatorilor ei care aleg avocatul. Fiecare utilizator semnează direct cu avocatul și nu datorează nimic, iar nimic nu se întoarce la platformă. Considerați această formă compatibilă cu Statutul?
2. La platformele contra cost, onorariul e stabilit de avocat, apare separat pentru client și ajunge integral la avocat. E în regulă ca platforma să-l încaseze în numele avocatului?
3. Ați accepta aceste două forme ca reguli de plată în condițiile de aviz pentru platformele de înființări?
3. Cum își alege clientul avocatul
La finalul fluxului, clientul alege cine îi întocmește actele și îi depune dosarul. Are patru căi, arătate pe același ecran:
- depune singur dosarul, din contul lui de pe portalul Registrului Comerțului (subiectul 8);
- lucrează cu avocatul lui și primește pe e-mail tot ce a completat pe platformă;
- caută un avocat pe cautavocat.ro, platforma UNBR de intermediere avocat–client;
- alege unul dintre avocații care colaborează cu platforma.
Când platforma are mai mulți avocați colaboratori, îi arată pe toți, cu spațiu egal, în ordine aleatorie, schimbată la fiecare afișare și descrisă public. Despre fiecare avocat apar doar date obiective: numele, baroul și forma de exercitare. Fără note, fără „recomandat”, fără comparații. Un avocat care nu mai are capacitate poate refuza clientul (Codul deontologic, art. 22 alin. (4)); atunci pe pagină apare „momentan indisponibil”, iar platforma nu mută clientul la alt avocat.
Pe ce se sprijină: Hotărârea nr. 241/2022 acceptă o ordine dată de „algoritmi transparenți, care nu sunt dependenți de administratorul platformei”. Ghidul UNBR cere criterii prezentate dinainte și nicio evidențiere a unor avocați în detrimentul altora (pct. 5 și 7.2 lit. d). Alegerea rămâne liberă și când doar avocatul colaborator e plătit de platformă: la asigurarea de protecție juridică, Curtea de Justiție a UE a spus că libertatea de a alege avocatul nu obligă la acoperirea integrală a costurilor oricărei alegeri, cu condiția ca alegerea să nu fie golită de conținut (Stark, C-293/10, pct. 33; Sneller, C-442/12, pct. 27).
Acceptați afișarea tuturor avocaților colaboratori, cu spațiu egal și ordine aleatorie descrisă public, ca algoritm transparent în sensul Hotărârii nr. 241/2022?
4. Uneltele digitale ale avocatului
Avocații folosesc platforme tehnice care îi ajută să lucreze mai repede: generarea actelor din datele completate de client, verificarea identității la distanță, depunerea electronică. Propunem ca o asemenea unealtă să fie considerată a avocatului atunci când:
- avocatul o contractează și o plătește, de la un furnizor independent de platforma care îi aduce clienții;
- furnizorul doar prelucrează datele în numele avocatului, fără niciun rol juridic față de client;
- datele sunt sub controlul avocatului, stocate în Uniunea Europeană și pot fi mutate la alt furnizor la încetarea contractului;
- avocatul verifică actele și răspunde pentru ele.
Pe ce se sprijină: Ghidul CCBE privind platformele online (2018) spune că, atunci când furnizorul doar îl ajută pe avocat, nu apare în fața clientului și avocatul plătește, nu există probleme speciale în afara celor generale despre date (pct. 1.2 lit. b și 3.3.3). Ghidul UNBR pune automatizarea documentelor din șabloane la „democratizarea accesului la informația juridică” (pct. 3.5).
Ce condiții vreți să vedeți ca o unealtă să fie considerată a avocatului: contractată și plătită de el, furnizor fără rol juridic față de client, date sub controlul avocatului?
5. Ce e standard și ce cere un avocat
Propunem să împărțim fluxul după cine are calificarea să răspundă la fiecare pas. Clientul decide la fiecare pas; împărțirea arată cine îl informează sau îl sfătuiește.
Informarea, încadrarea și actele standard
- crearea contului și acceptarea termenilor platformei;
- verificarea condițiilor cazului standard: asociat unic, care e și administrator, act de identitate românesc, capital social în bani, fără activități cu autorizări speciale și fără clauze diferite de modelul Registrului;
- încadrarea activității descrise de client în codurile CAEN, principal și secundare, ca o clasificare statistică; clientul alege codurile;
- verificarea orientativă a disponibilității denumirii;
- datele sediului social și lista documentelor cerute pentru el, inclusiv dacă activitatea se desfășoară la sediu;
- capitalul social, cu informarea generală despre depunerea lui;
- informarea generală despre regimurile de impozitare și despre TVA, aceeași pentru toți clienții;
- recapitularea datelor și ecranul pe care clientul alege cine îi întocmește actele și îi depune dosarul;
- la depunerea de către client: actele-model ale Registrului, completate fără nicio clauză schimbată, și ghidul pas cu pas (subiectul 8).
Cine are calificarea să răspundă la întrebările fiscale despre situația clientului
- dacă firma se poate încadra ca microîntreprindere, ținând cont de celelalte firme sau de PFA-ul clientului;
- ce regim de impozitare i se potrivește, pe veniturile și cheltuielile estimate de el;
- dacă să se înregistreze în scopuri de TVA de la înființare;
- ce impozite plătește pentru activitatea aleasă.
Întrebările juridice despre situația clientului și orice abatere de la model
- orice abatere de la actul constitutiv-model: mai mulți asociați, un asociat persoană juridică, aport în natură, clauze proprii, activități cu autorizări speciale;
- întrebări juridice despre situația clientului, de exemplu dacă poate desfășura activitatea la sediul din apartament, ce autorizații îi trebuie și dacă poate începe fără ele, sau dacă îi convine mai mult un PFA ori un SRL;
- pe calea cu avocat: contractul de asistență juridică, verificarea identității, întocmirea și verificarea actelor, inclusiv a codurilor CAEN, depunerea dosarului și răspunsul la observațiile Registrului.
Două criterii trag linia. Pe act, cazul standard înseamnă actul constitutiv-model al Registrului, completat fără nicio clauză schimbată; orice abatere trimite clientul la avocat. Pe întrebare, o recomandare aplicată situației concrete a clientului merge la consultantul fiscal sau la avocat, după natura ei; informarea generală rămâne la platformă.
Pe ce se sprijină: Propunerea UNBR de definire a consultanței juridice (art. 3¹ nou în Legea nr. 51/1995, newsletterul UNBR nr. 25) spune că nu constituie consultanță juridică „furnizarea de instrumente juridice standardizate, în măsura în care acestea nu presupun analiza juridică a unei situații concrete”, „indiferent de mijlocul sau tehnologia utilizată”. Ghidul UNBR (pct. 3.5) vorbește despre platformele pentru „chestiuni juridice simple, de rutină”. Rolul consultantului fiscal vine din OG nr. 71/2001, art. 3 alin. (1) lit. a.
1. Sunteți de acord cu această împărțire în trei, cu actul constitutiv-model nemodificat drept limită a cazului standard?
2. Propunerea dumneavoastră de definire a consultanței spune că instrumentele juridice standardizate nu sunt consultanță. Propunerea de lege B563/2026 rezervă avocaților redactarea actelor de înființare pentru toate persoanele juridice, fără nicio distincție. Care e intenția pentru actul constitutiv-model al Registrului, completat fără nicio modificare?
6. Comunicarea publică a platformei
Platforma care oferă înființarea gratuit comunică public „înființare gratuită”. Propunem trei reguli:
- platforma nu spune niciodată „avocat gratuit” sau „consultanță juridică gratuită”;
- avocații nu apar în reclamele platformei; apar doar pe ecranul pe care clientul alege cine îi depune dosarul, unde scrie și că avocații colaboratori sunt plătiți de platformă;
- numele platformei nu sugerează că e avocat, iar reclama spune limpede ce e gratuit și ce nu, de exemplu taxa Registrului.
Pe ce se sprijină: Ghidul UNBR interzice „profilarea” avocaților în marketingul platformei (pct. 4.4). Ghidul CCBE arată că avocatul poate răspunde pentru o reclamă a platformei care încalcă regulile profesiei.
E în regulă ca platforma să comunice public „înființare gratuită”, fără să își prezinte avocații, iar avocații să apară doar pe ecranul pe care clientul alege cine îi depune dosarul?
7. Înregistrarea unui PFA
Un PFA nu are act constitutiv. Propunem ca persoana să își facă singură înregistrarea, cu ajutorul tehnic al platformei, iar avocatul să rămână opțional.
La PFA, persoana își poate face singură înregistrarea, cu ajutorul tehnic al platformei, avocatul fiind opțional?
8. Fondatorul care își depune singur dosarul
Legea Registrului Comerțului (nr. 265/2022) îi dă fondatorului dreptul să își semneze și să își depună singur cererea, electronic. Propunem ca, la o firmă standard, el să completeze actul-model al Registrului cu un instrument tehnic al platformei, fără nicio clauză schimbată, apoi să îl semneze cu semnătura electronică calificată și să îl depună din contul lui. Platforma nu depune în numele lui; orice abatere de la model îl trimite la avocat.
Pe ce se sprijină: La conferința UNBR din 12 iunie 2026 s-a spus că completarea documentelor pe formulare prestabilite nu e consultanță.
Fondatorul care își depune singur dosarul își poate completa actul-model al Registrului cu un instrument tehnic al platformei, fără nicio clauză schimbată?